De ce nu o trecut băbuţa strada

by Laura

Într-o vară ne luăm şi merem la chef cu Mirciu şi Tudor. Încă erau vremurile alea decente cînd se mergea „la chef” în mod organizat: cu oră şi loc de întîlnire, tăvi cu sandwichele, recipiente de plastic cu capac etanş cu fursecuri, pateuri sărate şi chec, fraudulos două pachete de ţigări, alcoolu’ pe bază de chetă la locu’ făpţii şi recomandări de la genitori „Să aduci tava înapoi! Şi nu staţi, da? Şi să te aducă cu maşina pînă la bloc! Ce număr de telefon e acolo?” (nu ştiu dacă şi la băieţi, da’ cînd ai fată cică aşa se procedează).

Chefu’ fu „la grădină”. Adică nişte metri pătraţi de aer liber, mai sus de Ştrandul Municipiului Oradea , ceva iarbă pe care n-am vazut-o bine că era deja spre noapte + o baracă-depozit pseudo-locuibil şi nişte şezloange de plajă, albe, de plastic. Unul îl invadăm  noi, cei trei cu care o început povestea. Şi ne apucăm să emitem răutăţi despre restu participanţilor la chermeză  şi să facem concurs de aruncat bucăţi de europaleţi pe foc. Noa  faza asta idilică o mers fain pînă s-o întîmplat două treburi: o venit gazda cu ochelarii aburiţi de emoţie şi ne-o şoptit dulce  „Ce şlapu’ lu’ Sfîntu Gheorghe faceţ cu europaleţii lu’ tata mă că îi trebe la construit mă omoară io de undie Sátan îi mai pun la loc sîntéţ tîmpiţ bă??? Nu vedeţ că ie foc colţu căsii??” – noa un pic ne-am simţit noi atinşi, şi pe cînd să îi explicăm că aia nu poate fi numită chiar „casă” se prăbuşeşte pe şezlong unu’ care pe atunci era student la Drept în Oradea Mare, ne priveşte fix în ochi, pe toţi trei + gazda, concomitent, şi urlă cam ca ăla cu Hannibal ante portas: „Mă (o mai zis ceva da’ eu cuvinte de-alea nu folosesc în scris)! Voi ştiţi care parte îmi place mie cel mai mult de la găină?”. Gazda s-o uitat cam într-o dungă la el şi s-o dus să ia apă minerală să arunce pe colţu căsii. Noi ne-am uitat cam în trei dungi paralele şi Tudor o emis cu juma de gură „Nu mă (iară cuvîntu ăla)! Chiar ne întrebam. Zi!”. „Curu’! Că ăla îi cel mai crocant!”.  Fiind în cunoştinţă de cauză, ne-am simţit mai luminaţi, mai buni, mai senini, şi am mai ţîpat pe furiş o bucată de europalet pe foc…

Mirciu, încă sub efectul revelaţiei, pe la 6 dimineaţa în drum per pedes apostolorum spre casă, o dat într-o epifanie, cam cu 20 de metri înainte de a trece pe lîngă Mănăstirea Sfintei Cruci: „În (cuvîntu’) mea! Mă, io îs Dumnezo! Ni! Poster cu mine!”. Mă uit la Tudor, el se uită la mine, ne uităm amîndoi la crucea din faţa mănăstirii, apoi pe rînd la Mirciu care valsează la 3 metri de noi şi se opreşte brusc, şi apoi ne uităm toţi trei la băbuţa care se îndreaptă adusă de spate spre poarta mănăstirii, mai pe lîngă gard, cu fusta adunată în mîna dreaptă, şi se opreşte că nu ştie dacă trecem mai departe ori intrăm. Degetul arătător de la mîna lui dreaptă se ridică, se îndreaptă spre băbuţă, şi în dimineaţa de vară răsună grav vocea Mirciului: „Femeie! Ai să naşti în chinuri!”

Anunțuri

11 responses to “De ce nu o trecut băbuţa strada

  • Andutza

    Ce n-am inteles eu: acum din vina cui nastem toate in chinuri? Din vina (era sa zic Mirciului) lui Mirciu, sau a babutei? Eu pana nu descifrez treaba asta….
    Sau din cauza chefului? Sau a europaletilor? A „casii”? A …curului gainii?? Mie asta sa imi spuneti!! Macar sa stiu, cand voi urla ca o primata dand nastere unui/unei Bontea mic/mica!!!

    • 3fmi

      by Laura

      Lasă că pînă atunci se inventează aparatu ăla care face ca tac-su copilului să simţă toate durerile facerii. Va avea schelet din europaleţi şi va funcţiona cu combustibil bio – apă minerală şi pene din curu găinii (aparatul, evident, nu tac-su lu copilu) . Numa mnoa… tre avut grijă, să nu moară dreaq de dureri poştaşul sau ăla ce citeşte contoarele…

  • Gonga

    Cata confuzia! Europalet e mai tare decat palet? Ce stie sa faca in plus? Palet e masculinul de la paleta? Daca da, astia se cupleaza vreodata?
    In partea cu chinurile: o fi durut, poate ca, da ce o fost: fata ori ficior?

    • 3fmi

      by Laura

      Europaletu iaşte un palet integrat în comunitate.
      Are nişte accize în plus, da îi mai mult lung.
      Palet e masculinul de la paletă aşa cum ou e singularul de la omletă.
      Se cuplează doar în prezenţa unei rampe de egalizare, sine qua non.
      N-o fost nici fată nici ficior, ci David Copperfield.
      Mulţumit domnu?

  • Moniku

    Mie cel mai atragator personaj al povestii mi s-a parut Mirciu, un fel de Lucifer al chefurilor decente, un fel de judecator pentru toti si pentru toate, mai ales pentru toate, pentru ca,sa nu uitam ca babuta avea marea vina de a fi femeie si batrana pe deasupra….plus ca…ce treaba e aia sa te duci la manastire cand oamenii decenti se intorc de la chef?
    Fain ar fi fost ca babuta sa-i fi explicat parinteste ca nasterea in chinuri isi are alternativa in mijloace de contraceptie- pe care sa i le fi aratat cu detalii despre cum functioneaza fiecare.
    Hmmm…oricum cred ca Freud ar fi avut ceva de spus in legatura cu povestea de mai sus….ANKU…can you help…cu o parere avizata? Sau poate ca Freud ar fi lesinat…?

    • 3fmi

      by Anku…..
      Freud nu era alergic decat la Jung…si observ ca dupa atatia ani ti-au ramas in sange/inima si alte organe interne comentariile literare (atelierul de ciorapei si sosetute nu a reusit sa ti le scoata din cap…)

  • Moniku

    Anku,draga,daca alcoolul mai iese din sange si trebuie inlocuit cu altul, nu se intampla la fel cu comentariile literare pe text la prima vedere. Stii tu povestea aia ca niciodata nu uiti prima iubire…Asa ca,singurul compromis pe care il pot face activitatilor juridice de la „Soseta SA” e sa fac niste comentarii literare pe texte de lege si sa demonstrez ca au un oarecare lirism intrinsec. Ce, Ion Barbu n-a demonstrat ca literatura se inrudeste cu matematica? Sau ma rog, crede el ca a demonstrat…

  • mircea

    Dragi reprezentante ale sexului frumos si puternic din mediul virtual
    Buna dimineata!
    Stiu, poate e o surpriza, dar sunt Mircea cel din postul de mai sus, omul care desi ateu si luptator in rezistenta impotriva mafiei clericale a avut totusi, asa cum bine spune Laura, un anumit episod religios la data si ora mentionate. Doar ca, si aici centrul de greutate al intregii povesti se va schimba iremediabil, revelatia, indusa de alcool si varsta (eram tanar si aveam scuza pentru orice), a fost ca sunt Isus, si nu Dumnezeu cum v-a facut sa credeti distinsa autoare. Pe scurt, eu am spus „Ba, sa imi b_g _ _ _ _ daca la ora asta nu eu sunt Isus!” sau ceva aproximativ identic. Sa remarcam ca in acest fel fac dreptate a) traditiei crestine ortodoxe (paranteza. se pare ca studentii eminenti ai literelor clujene nu frecventeaza cursurile pe icoane plangatoare ale domnului profesor Ciomos. nici un fel de problema, nici studentii marxisti de la filosofie, doar ca nu stiam ca suntem mai multi)pentru care Dumnezeu nu poate fi vazut, adica nu poate fi transpus intr-o imagine; b)eram consecvent cu statutul meu filial (stiu si eu neologisme) si nu am dorit sa ma dau mare ca fiind Tatal si am ramas doar Fiul; c) stiind la fel de bine ca voi ca doua ocurente produc o tematizare, am zis sa verificam noul statut prin crearea celei de-a doua ocurente. Moment in care intra purtatoarea de batic in scena sau in mizansena.
    Faptul ca Laura si-a adus aminte de acest episod psihotic e cea mai buna dovada a faptului ca am intrat in rol cum sa va spun, beton. Si credeti-ma, expresia acelei femei undeva la 65 de primaveri, undeva la 7 dimineata, undeva la inceputul verii, la auzul urarii mele de bine, m-a convins pana la momentul in care am atins patul personal din casa parinteasca ca, intr-adevar, lucrurile asa stau si, inevitabil, sunt Isus. Adica, eu nu cred ca el ar fi putut scoate o expresie mai dementa si mai tampa de la acea femeie.
    Cred ca am fost excesiv, va multumesc pentru amabilitate, Laura te pup, trebuie sa ajung la Cj sa imi scot o diploma de master, te sun, la revedere dar sunt la lucru si ma cheama doamna directoare si trebuie sa plec. P.s. Directoarea are undeva la 60 de ani…

  • Tudor Galos

    Ioooi, Mirciu, ai veniiit… Auzi, Laura, hai la Mirciu la firmă să-l îmbătăm poate intră în transă și îi proorocește fericite clipe d-nei directoare

    • 3fmi

      by Laura

      Hm… Tudor… aş vrea întîi să aflu cine e doamna respectivă… nu de alta, da cu genealogia selectă a Mirciului, cine ştie ce surprize ne mai rezervă!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: