Crinela

by AM

Am fost joi la TBC (la clinica). Scenariul era sa trag o fuga pana la clinica, sa ma atinga aia cu tot felul de obiecte reci, sa ma treaca pe lista lor de bolnavi cronici … de astma, sa merg inapoi in lumea dezlantuita la cumparat de lumanarele si apoi sa ma gandesc unde pot bea o cafea buna.

Toate aceste trebuiau sa se intample pana la ora 10, cand urma sa ma imbarc pe troleu spre serviciu.

E drept, exista ceva ce umbrea scenariul meu: nu imi puteam inchipui clinica de TBC decat ca pe un loc intunecos in care plutesc oameni lungi, slabi si negriciosi.

In fine, ajung la clinica. Imi scot trimiterea din buzunar si cu ea in mana ca si cu bagheta magica deschid usa. Ce sa vezi? Intuneric si oameni negri (probabil din cauza lipsei de lumina).

Umblu de trei ori in in susul si in josul coridorului si nu gasesc geamul unde se duc oamenii sa intrebe una alta. In incercarea mea de a fi eficienta ma pun sa intreb un alt pacient care, cumva neplacut surprins de intrebarea mea, ma trimite la Fisier. Care va sa zica exista un gemulet unde pot sa intreb!

De-acolo incolo m-am dus pe la cateva usi si in cele din urma m-am oprit la o coada.

Dupa cinci minute mi-a parut rau ca nu mi-am adus o carte, dupa alte zece mi-am pus castile pe urechi. Dupa inca 20 de minute stiam deja ce-o sa le zic celor dinauntru in legatura cu proasta lor organizare si lipsa de interes in ceea ce-i priveste pe bolnavi.

Uitasem sa precizez, eram la coada la „raze” si in mod sigur nu ma refer la solar. Asteptam sa iasa Barbatii.

Am intrat noi, Femeile: o doamna care stia foarte bine obiceiurile locului, o calugarita si eu. La sfarsit s-a mai adaugat si o doamna mica si mai slaba. Ne-am dezbracat pana la brau. Cele mai pudice eram, evident, eu si calugarita. De fapt lucrurile stateau asa: calugarita era pudica, iar eu eram mai secretoasa.

Important de precizat: Intrasem cu nervii destul de intinsi gata sa mai mustruluiesc niste doamne/ domni din sistemul bugetar care din cauza ca nu sunt in stare de initiativa si organizare proprie ma tin pe mine la coada 40 de minute. Eram pregatita. Asteptam numai momentul potrivit.

Deschide asistenta un gemulet micut aflat intr-unul din cei patru pereti ai antecamerei si spune: „Crinela?” Ma uit in jur ma intorc precum un titirez si ma uit la ea: „Da.” Zambeste si se intoarce la doamna doctor. Nu era un zambet de ironie si nici nu o pufnise rasul a proasta, era un zambet de simpatie. Eram prima la „raze”.

Toata porinirea mea razboinico-educativa s-a dizolvat. Mi s-a golit capul de ganduri.

M-am dus si m-am asezat  intre cele doua dulapuri reci si a venit doamna doctor si m-a pus sa-mi pun lantisorul in gura. „Ca la morti !” m-am gandit eu,desi nu stiu nici un astfel de obicei legat de lantisoare…

Dupa aceea am iesit si mi-am dat seama ca m-au gasit simpatica (din cauza numelui cred, pentru ca altfel fata mea chiar nu era „on the sympathetic module”). Am dat batraneste din cap si mi-am dat seama ca imi placea ca le sunt simpatica.

Am mai avut treaba la Fisier si doamnele au fost asa de dragute incat m-au scutit de un stat la coada printr-un simplu telefon. Tot spitalul stia acum ca ma cheama Crinela???

Crinela a fost totdeauna unul dintre cele doua prenume pe care nu-l scriu pe : abonamente, chitante si chiar nici pe actele de angajare. L-am dat odata bancii  – cu banii nu-i de glumit – si mi l-au distorsionat in Criona sau Griona sau asa ceva. Nu consider ca ma reprezinta si mi se pare neplacut. M-a salvat in schimb pe ziua de Joi, pe mine si pe oricine altcineva ar fi indraznit sa-mi stea in cale.

P.S. : si nu, calugarita nu avea nici un tatuaj!

Anunțuri

3 responses to “Crinela

  • 3fmi

    By Ioana
    NUUUUUUU POOOOOOOOOOOOOT SAAAA CREEEEEEEEEEEED!!!!
    1. Ca in sfarsit ai scris!!!! Aleluia!!!!
    2. Ca ai lasat pe cineva sa iti spuna Crinela! :))
    3. Ca ti-a placut sa-ti spuna Crinela (WTF? altii de ce au voie?)
    4. Ca recunosti faza cu Crinela PUBLIC!
    Asa ca, spasite, GEORGETA, IOANA si mai nou CRISTINA saluta prima ta scriere!

  • Moniku

    Eu una ma uitam ca mata in calendar cine Dumnezeu o fi Ioana,eu de ce nu o cunosc….si ca pare simpatica. Avand in vedere ca ne cunoastem de vo 12 ani, propun ca in urmatorii 12 sa ne spunem pe al doilea prenume ca sa ne obisnuim.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: