Daily Archives: aprilie 12, 2010

Dragostea in vremea cablării

titlu by Laura, text by Anku

Incercarile partial nereusite ale Laurei de a beneficia de oferta RDS m-au purtat catre vremurile inceputului unei frumoase prietenii intre mine si RDS.  Ca la orice intalnire pe nevazute nu stiam prea multe despre viitorul meu partener (desi auzisem o poveste cu un fâș, o vaca si o cabina), dar fiind in plin proces de divort de “fostul” m-am aruncat in noua relatie cu disperarea unei femei inselate ce cauta razbunare…

De la inceput toate sperantele mele au prins aripi odata cu intalnirea cu oamenii RDS-ului si depasirea barierelor etnice in momentul in care eu i-am servit cu cafea si ei mi-au zimbit si impreuna am descoperit beneficiile limbajului non-verbal (ei imi aratau unde sa semnez, zambeau, dadeau din cap incurajator si eu semnam). Aveam sa ma bucur de plinatatea tuturor programelor dupa ziua in care trudisem sa sterg urmele operatiunii “instalarea cablurilor si a telefonului”. Incepeam povestea de iubire perfecta. Si asa a fost vreo 4 zile. Pentru ca fusesera 4 zile insorite si meteorologic si sufleteste. In a 5-a zi doispe stropi invidiosi de ploaie au atentat miseleste la puritatea relatiei noastre si au blocat o treime dintre posturile initial promise. Stiind ca orice relatie are momentele ei de cumpana care necesita compromisuri am inchis ochii si am hotarat ca iubirea merita sacrificii. Si am tacut. Si am zis ca mergem mai departe impreuna. Dupa inca o zi inima mi-a fost franta in mii de bucatele cand am descoperit ca disparuse TVR Cultural si nu se mai intorsese chiar daca soarele stralucea pe cer, iar noptile erau senine. A fost momentul cand am hotarat ca, pentru a mentine relatia, trebuia sa implic si partenerul. Si am sunat. Si le-am spus of-ul cu TVR Cultural, am plans, am implorat, am amenintat… Ei m-au invaluit in cuvinte dulci si promitatoare si sperantele au renascut iar. Nu a trecut mult timp pana cand sa realizez ca eram din nou inselata. Si am sunat din nou. Si din nou am spus parola “TVR Cultural”. A sasea oara cand am sunat deja ma stiau toti anajati raspunzatori la telefon si ma alintau drept “doamna cu tevereculturalu”. Era din ce in ce mai evident ca eram intr-o relatie disfunctionala si eram neinteleasa. Ma asteptam sa ma abuzeze in fiecare moment cu promisiuni precum “OTV” “EtnoTV” sau “Taraf”. Sufeream. Adormeam noptile plangand si incepusem sa am cosmaruri in care eu fugeam pe campuri dupa TVR Cultural care exact in momentul in care ma apropiam de el disparea ca semnalul RDS in vreme de ploaie. Dupa vreo 2 saptamani oamenii vorbitori de alta limba au revenit si mi-au zgaltait farfuria redandu-mi TVR Culturalu’ si inca niste posturi care nu ma interesau. Peste inca un an partenerul meu a luat alta forma, poate nu atat de frumoasa si clara ca prima, dar mult mai implicate in relatia noastra si TVR Culturalul nu a mai disparut niciodata…

Acum dupa atatia ani toata pasiune relatiei noastre s-a stins undeva intre farfurie si cablu, dar stiu ca am pe cineva care se gandeste la mine, e atent la toate episoadele mele amnezice  si ma suna tot timpul sa-mi aminteasca sa platesc factura. Sunt impacata. Asa ca atunci cand a disparut fara urma VH1 am facut unul din multele compromisuri care au tinut aceasta relatie si m-am prefacut ca nimic nu s-a intamplat. La urma-urmei sunt prea batrana sa o iau de la inceput…

Publicitate

%d blogeri au apreciat: