Ieurooooooovizion…și echipa națională, binențeles

M-am îmbrăcat aseară în steagul românesc și am hotărât să fiu patrioată, natională, sora cu râul, ramul si devreme acasă pentru a vedea meciul naționalei. Și eurovizionul, opțional. Era deja repriza a 2-a a meciului cu Ucraina când m-am prins eu că trebuia să țin cu ăia îmbrăcați în roșu, nu cu ăilalți. Moașă-sa de galben subliminal!! În fine, bănuiesc că nu doriți analiză de meci de la cineva care habar nu are care-i echipa națională. Mai faină a fost discuția cu vecinul.  Mă, ai văzut meciu’? Ce meci? Cum ce meci? România cu Ucraina! Si? Păi, o condus a’ noștri cu 2-1 și după aia România o luat-o cu 3-2. El stă puțin și se gândește și o plasează tipic ardelenește în vinclu: Noa, las că-i  binie! O fi…

Bun, comut pe Eurovizion și îmi manifest din nou spiritual patriotic rugându-mă la Sfântul Andrei să fim măcar pe penultimul loc. Deși, de data asta, știam în ce culori evoluează ai nostri, habar nu am cine și ce o cântat. Pentru România prestau la greu Gianina și Leo: ce cântece, ce punctaje, ce emoții? Eu mă concentram să ascult ce comentau ai noștri: ba că una e lebăda tristă de la Varșovia, ba că unu’ e dalmațian, ba că unu’ de ce cântă si altu’ de ce vorbește, ba că uite-o pe Morticia… Că erau într-o ceața totală despre cum apărea punctaju’ destul de clar pe ecran, că mai încurcau steagurile (e greu cu Federația Rusa ca ei e mulți!) e la fel de evident precum faptul că TVR e societate nu știu de care și nu intră sub incidența tăierilor bugetare. Felicitări Gianina și Leo pentru un binemeritat loc in TVR!

Anunțuri