Daily Archives: februarie 22, 2011

„Decât o vorbă să-ți mai spun”

by Anku

În familia/grupul nostru extins există câteva expresii pe care le repetăm obsedant și care sunt probabil cam bizare pentru cei din jurul nostru și care trag un semnal de alarmă asupra sănătății nostre mentale. Că le folosim prea des sau că se potrivesc ca nuca în pereți. Dar pe noi ne fac să râdem. Pentru că unora le știm povestea…Altele nici nu mai știu de unde vin. O să vi le povestesc pe rând pe cele pe care mi le amintesc.  Azi clișeul No, spune, dragă! No, ce bineee…

În vremuri vechi cînd, lăsând în urmă veșnicia satului ca să construiască socialismul în fabrici și uzine, femeile vorbeau precum arătau (păr scurt și permanentat ca o creastă de câlți, fuste de lungimi standard și în culori nedefinite, nelipsita bluză albă etc) una dintre aceste femei avea drept răspuns în orice conversație expresia de mai sus. Binențeles parte a unei viziuni contemplativo-metafizice asupra universului. Binențeles. Într-o zi femeia noastră (să-i zicem Femeia 1) se întîlnește cu o cunoștință (să-i zicem Femeia 2) și purced la următorul dialog care s-a încheiat cu o tăcere care mai durează și în zilele noastre:

Femeia 1: Vai, dragă, ce mai faci?

Femeia 2: Uite, tu, tot alerg de azi dimineață.

Femeia 1: No, spune, dragă…No, ce bineee…

Femeia 1: Da, tu…îs…

Femeia 2: No, spune draga…No, ce bine….

Femeia 2: Îs tare năcăjită, tu…

Femeia1: No, spune, dragă…

Femeia 2: Căă…

Femeia 1: No, spune, dragă…

Femeia 2: (cu lacrimi țâșnind din ochi): Mi-i bărbatu rău bolnaaaaav în spitaaaaaaaal…

Femeia 1: No, ce bineeeeeee…

Publicitate

%d blogeri au apreciat: