Daily Archives: aprilie 27, 2011

In pace

by Pan Flute

La Recviem fusese frumos, deşi o luase cam pe nepregãtite afişul pe care era pictat cu verde numele autorului, Verdi, probabil de cãtre (încã) un tînãr alternativ, ea convinsã fiind cã se va asculta Recviemul lui Mozart. La ieşire îşi mãrturisi cã s-a regãsit cel mai mult în partea coralã şi cea intrumentalã, în timp ce soliştii o fãcuserã sã priveascã fix tãblia de lemn casetatã (cu trei reproduceri de picturã religioasã pe fond foarte albastru) pe care regizorul gãsise de cuviinţã sã o atîrne cam oblic deasupra pãrţii de mijloc a orchestrei. Nu se putea abţine de la a gîndi o sintagmã obsesivã: “Final Destination”… Dar totul a decurs conform normalului. (Ce-o mai fi şi ãla). Pe parcursul concertului îşi aminti cã mai trebuia sã execute nişte operaţiuni din seria Buna Gospodinã cã deh, sã nu ne gãseascã post-sãrbãtorile cu/ fãrã, şi gîndul ãsta se topi în altul, mai cuprinzãtor şi mai important, şi anume întrebarea dacã la întoarcere o sã vadã din tren iar fazanii şi şoimii liberi pe cîmpiile de dupã Aleşd, aici închise ochii exact cînd începea Dies irae, nici mãcar ştiind dacã de obosealã sau pur şi simplu de evadare, apoi se întrezãri ideea cã o sã scrie pe blog despre concert, şi încercã sã formuleze în cap în mod politicos faptul cã solistele aveau moace de tãntiţe de la ţarã înţolite pentru Balul de la Cãminul cultural şi voci de scene internaţionale şi cã nu-i frumos sã judeci oamenii aşa, mai ales nu e deloc relevant, nu diplomele, nu aspectul conteazã, apoi întrebarea dacã fetiţa aia de la emisiunea Ai noştri posedã talent, aia micã codatã… o fi în regulã sã munceascã “de micã” dupã cum zisese, ea avînd 7 ani sau aşa ceva, adicã noa, totuşi parcã altceva fac copiii la vîrsta aia, o fi ştiind fãtuca de Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor sãi, şi ce naiba e cu lumea asta de îs toţi deosebiţi şi talentaţi şi n-ar zice unu’ fãrã mizã dom’le eu nu mã pricep la nimic în mod deosebit şi îs tare mulţumit cu asta, şi îşi aminti de caricatura dintr-un Caţavencu vechi şi chicoti, dar nu destul de discret încît sã nu provoace privirea încruntatã a domnului chel din faţã care, în mod ciudat, tocmai se trezise, dar ea bãnui cã din cauza celor doi din spatele ei care îşi şopteau “Bã, nu fi cocalar!”. Toate astea în timp ce undeva pe fundal se contura ideea cã ce-o scrie pe blog va fi un fel de flow of consciousness de mixaj Woolf-Bengescu asupra cãruia va trona moaca de Emilie a solistei din stînga îmbrãcatã în gri strãlucios.

Publicitate

Absolut toată lumea are talent!

by Anku

Păi nu-s ăștia de la Protv dați dracu? Păi îs! Că dacă ieșea copilul contratenor cel mai talentat noi despre ce mai discutam? Poate un era de așteptat, da,da știam că așa va fi, previzibil etc, etc, vreo 2 jigniri corelând vocea cu alte organe și cam atît. Da’ așa nu a explodat România?! Ba a explodat! Că altceva nu se auzea ieri nici în virtual, nici în real. Altceva decât analize și reanalize, opinii peste încă multe alte opinii, teorii, formule, amintiri, deconstruiri și reconstruiri, ba chiar și re-votări pe site-uri importante.

Eu recunosc: m-am uitat la „Românii au talent”. Nu chiar la tot, da’ m-am uitat. Și, deși nu sunt adepta teoriei conspirației, mi s-a părut un show regizat cap-coadă: de la replicile juriului (minus Andi Moisescu care a dat cât de cât dovadă de gândire proprie și naturalețe), la prezentarea și chiar alegerea concurenților (s-a văzut clar că în finală era nevoie de talente diferite că de prea mulți cântăreți, fie ei și remarcabili, s-ar putea să ne plictisim) și binențeles la alegerea undeva pe parcurs a câștigătorului. Eu asta cred. Până la urmă o mișcare genială de publicitate. Era necesar ca oamenii să vorbescă despre show. Și să fim serioși despre chestii pozitive, previzibile nu se vorbește prea mult!

Așa că acum toată lumea așteaptă sezonul 2. Plus că potențiali concurenți știu că nu e nevoie de cine știe ce talent să-i scoată din anonimat și să le aducă sacul de bani câștigat peste noapte la care visează dinainte de a ști că un asemenea concurs există. Bravo, Pro TV, până la urmă ai dat tuturor șanse egale pe viitor. Și dacă ai mai scos și bani din asta tu ce vină ai? E și ăsta un talent. Chiar mare.

Ca de obicei o analiză plină de bun simț și obiectivitate tot Mihnea Măruță face.

Și pentru că românii mai au și talent uitați-vă ce face băiatul ăsta la „Britain’s Got Talent”.


%d blogeri au apreciat: