Ca o floare…

by Anku

Tot în troleibuz. Cale lungă și prilej de reflecții lingvistice. “Hmmm, parcă pe la noi (cum care la noi?, la NOI, în Ardeal, centrul universului!) nu prea am auzit din alea cu fatăăăăăăăăă, fatăăăăăăăă,  dar dacă ar fi  să aud acum e momentul.” Pentru că domnișorica din față vorbește la telefon pițigăiat și fals tânguitor hlizindu-se de fapt din 3 în 3 secunde. Cu o fatăăăăăăăăă, că bag de seamă un băiat n-ar fi fost interesat 20 de minute de unghii acrilice, prețuri la coafor și ultimele cancan-uri de la bloc. Toată conversația doar joc de guriță și voie bună. Până la tăcerea de 30 de secunde (lungă, dom’le, lungă) după care vocea devenită brusc duioaso-rănită:

–        Acuma, de ce esti mătrăgună?!!

Fetele astea! Întotdeauna ca niște flori…

Anunțuri

3 responses to “Ca o floare…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: