Prin zăpadă sau viața cu un copil de 3 ani

by Anku

Venim înotând de la grădi. După 24 de ore de nins fără oprire calendarele alea cu peisaje ireale de apar în lunile decembrie, ianuarie, februarie  îs fix patina. Patine, zici? N-ar fi rele. După aproape o oră de drum ajungem acas’. Adultul cu picioarele ude. Se propune schimbarea picioarele cu altele noi nouțe și calduțe după care promit să mă reaventurez în zăpadă. Mă descalț, șterg balta, iau șosete curate. Ce a urmat sunt pagini de roman. Sună telefonu’. În juma’ de minut de conversație copilu’ decide să se dezbrace și el. (Bine, poate o fi ud). După o pereche de ghete, 3 pantaloni, 2 perechi de șosete, o geacă, un pulover și un fular decidem că nu e ud. Încă nu-l îmbrăcăm la loc pentru că parcă ar mânca ceva. Cel puțin așa susține. Îi dăm să mănînce. Căutam mănușile personale. Le găsim. Nu le mai găsim pe ale copilului. Sună iar telefonul. Copilul vrea apă. Îi dăm. Constatăm că apa curge lin spre frigider. Luăm repede șervețele, dar nu ratăm o baltă în care dăm ca ăia din proverb. La telefon auzim o întrebare, copilul ne întreabă și el vreo 5 lucruri. Nu mai știm cu cine vorbim, ce făceam. După un efort de memorie constatăm că putem bifa la amnezie și partea aia cu identitatea. Închidem telefonul că oricum nu eram coerenți. Căutăm salopeta de iarnă. I-o prezentăm cât mai atractiv copilului. Ca de obicei copilul își exprimă aversiunea luând-o la fugă. Îl prindem (manevra placare) și îi explicăm răbdători. După juma’ de oră îl convingem. După încă o juma’ de oră reușim să-l și îmbrăcăm cu ea. Îndesăm cu greu în ea maieu, bluză de corp, pulover. Luăm geaca, mănușile, căciula. Copilu’ propune să luăm și vreo 3 mașinuțe, o pungă cu alune și o sticlă cu apă. Le luăm. Îmbrăcăm copilul. Iar îi căutăm mănușile. Mai căutăm mașina zburată sub dulap. Presimțind pericolul lăudăm salopeta. Copilul pare resemnat că trebuie să o poarte. Căutăm cheile. Nu le găsim. Transpirăm. Găsim cheile. Deschidem larg ușa și respirăm ușurați. 3 secunde. Că după aia se aude:

„MAMI, FAC PIȘU!”

Anunțuri

18 responses to “Prin zăpadă sau viața cu un copil de 3 ani

  • divagaţii

    Acu’, noi astia de 3 ani avem o relatie speciala cu jucariile noastre, e normal sa le luam si pe ele cu noi la plimbare. Pe urma avem intrebari si dorinte si nevoi, suntem doar un pic mai lenti – pentru ca gandim mai profund. Pe urma, de ce trebuie sa purtam rahaturile alea inconfortabile pe care voi le numiti salopete si care ne preseaza neplacut inghinalul. De-aia ni se face de pipi. Agitatilor!! 🙂

  • Rodica

    :))))))))))))))))))))))))
    Absolut amuzant, privit de-afară, de după uşă! Acolo, în mijlocul bălţii, nu cred c-a mai fost aşa!

  • ch3815h

    iarna-iarna! nu tu aia, nici ailalta! dar si cand e sa iei cu tine 3-4 masinute si-o salopeta, ti-e mai greu la evacuare!
    🙂 dar peste ani, e ceva de re-amintit!

  • dodo

    Spun si eu ca-n reclama aia la medicamente de raceala si gripa: „Stiu cum e…” Inmultit cu 2, chiar… Dar, cu riscul sa te enervez, parca ma simt bine sa rad de altii cand ii vad aproape la fel de exploatati d.p.d.v. al sistemului nervos. Asa-i cu micii teroristi. :))

  • blo

    :)) cunoastem problema cu salopeta :))))))) inclusiv cu pus copilul sa faca pipi inainte sa plecam de acasa, copilul refuzand sa faca. noi stand rabdatori cu fulare la gat si caciuli in cap, asteptand ca poate face. nu face. plecam de acasa, ajungem pe autostrada unde nu se poate opri deloc, iar copilul cere sa faca pipi. se tine pana ajungem la prima buda, dupa care: intrat cu copilul in cabina de 1mx 1m. cu geaca, fular si caciula pe cap. desfacut fermoar salopeta, dezbracat salopeta pana la brau.
    adunat salopeta undeva intre picioarele copilului, ca sa nu atarne pe jos sau in wc. ridicat copilul in brate, suspendat deasupra wc-ului. copilul urla ca in pozitia aia il dor picioarele. siroaie de transpiratie iti curg pe tample si pe ceafa. copilul te anunta ca nu mai face pipi.

    • Anca

      Blo, te superi dacă râd?? (parcă vă și văd contorsionate în cabină…și finalul…finalul e demențial!)
      Mie îmi plăcea iarna (de fapt îmi place fiecare anotimp la timpul lui) da acu de când cu tonele de haine parcă începe să mă enerveze puțin. Puțin cam prea mult.

  • Laura

    Adevar zic voua, din cite am impresia pipi-ul e doar virful icebergului…

  • blo

    pai cum sa nu razi? ca si mie imi vine sa rad :))

  • gratioasa

    io tot citeam, citeam si asteptam momentul cu pisu.. Asa ca, pt noi astia cu copii de 3 ani, e poveste cu final deloc surprinzator.
    Dar fain. 🙂

  • 3fmi

    🙂 Pentru astia fara copii ii fain ca ii asaaaaa, cam ca si cind ii da Fishburne pilulele lu Keanu….

  • Anca

    Grați, așa-i??? 🙂
    (bine ai venit si pe aici)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: