Tag Archives: găină

Semn că tehnologia iaşte

Din varii motive, noi aci n-am mai scris. Că viaţa, vînturile, valurile, alte bloguri, alte glasuri, alte încăperi (ăsta e un titlu de carte pe care n-am citit-o, dacă aţi, please do comment) alea alea, cert e că ăsta e un blog cam la fel de părăsit ca oraşul italian Balestrino (detalii acilişa).

Mno şi vorbesc pe fugă cu Ankul care zice „am intrat nu mai ştiu de ce pe adminul de la 3fmi, numa de aia te-am sunat, deci numa uită-te, îs 55 de comentarii, am murit de rîs, nu mai pot vorbi, uită-te, pa!”. Şi mă uit. Crucire neică!

De cînd toate îs interconectate cu toate, iaca spamurile cum arată, de pe profile de Facebook (evident, cei mai savvy şi mai activi online nu-s surprinşi şi nu  li se pare cine ştie ce, dar noi, cu ochii formaţi de Facultatea de Litere şi smîcîit vîrful nasului la virgule şi cratime plasate aiurea, avem o reacţie mai la piele, la nervură. Ştim şi noi că-s spamuri , but it is still so damn  funny!).

Mo(n)stre:

Jose: „Hello there! I know this is kinda off topic but I was wondering which blog pftrloam are you using for this website? I’m getting sick and tired of WordPress because I’ve had issues with hackers and I’m looking at alternatives for another pftrloam. I would be awesome if you could point me in the direction of a good pftrloam.”

Damn hackers!  Go West! Follow the pftrloam brick road!

Mirza: „Irinel Mitrea•la multi ani !!!#Rod Cris•La mulţi ani, Alteţă!#Olivia Dragnea•La multi ani fericiti si plini de imnpiliri!#Ted Galerie• ..LA MULTI ANI !!! .#Bichis Lucia ElenaLa Multi Ani!#Crina-alexandrina Argitis-zaharescuLA MULTI ANI ALTETA#Nicoleta BrufaniLa multi ani fericiti si multa sanatate Alteta!#Gabriel Cristian VatavuLa Mulţi Ani !!!#Petra EdutanuLa Multi Ani Fericitiiiiii!!!!#Radu CartianuLa Multi Ani, Alteta !#Socaciu AnaLA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI !#Andreea MalancioiuLA MULTI ANI!!!#Lucian NutaLa multi ani!#Ovidiu PavelLa Multi Ani !#Bratosin MirelaLa multi ani!!!#Sefora SanaLA multi ani!#Pop AdrianLa multi ani Alteta!#Cezar PopescuMulti ani !#Bulacu AnisoaraLa multi ani , Alteta !#Delia StaniloiuMulţi ani fericiţi, din toată inima.#Dan SuciuLa multi ani fericiti!”

Aleluia ş-un praz verde, la mulţi ani, neamule!

Ubah: „La multi ani! Multe bucurii sa aveti in viata, sa va daisrauca Dumnezeu sanatate si implinirea tuturor bunelor dorinte, sa fiti fericit alaturi de toti cei ce va sunt dragi sufletului Dv., durerea in lume sa nu va ajunga, sa va fie scurt necazul si fericirea lunga .Va spuneam si alta data ca nu sunt un monarhist ; am fost ,sunt si voi fi un republican. Mi-ar fi placut insa sa fiti Presedintele acestei tari .din pacate , poporul acesta pe care il iubesc si din care fac parte ,este f usor de manipulat si se vinde nici macar pt un blid de linte .La multi si fericiti ani va doresc.”

Ubahkewl! 3fmi preşedinte! Fie ca!

Raymond: „Nu ştiu unde să pun comentariul ăsta, aşa că-l pun aici, la cel mai recnet post. Am văzut că de la o vreme comentariile-spam de pe wordpress sunt din ce een ce mai elaborate, unele chiar een rome2nă (evident, aproximativă). Faptul m-a amuzat, dar nu i-am dat mare importanţă. Pe2nă azi, ce2nd am avut surpriza să găsesc een spam un comentariu de la Gică. Nu m-a lăsat inima să-l şterg, aşa că-l aprob la mine şi eel pun şi aici. Gică, o vedetă a blogosferei! Bună ziua, domnu’ Gică Sunt. Matale eşti vreun latin după numele de faimile se pare, ceea ce pe mine mă onorează. De mult, parcă de niciodată, nu mă ştiu să fi stat de vorbă cu un latin, care mai e şi filosof pe deasupra, cum, citindu-ţi opera de pe blogul megieşului Lăzărescu Florin, simt eu că eşti matale. Acum, cu desenele alea animate: ele erau făcute pentru nefilosofi. cen cel mai bun caz, pentru filosofi rome2ni. Dar sigur nu erau pentru filosofi latini, ca matale, aşa că eenţeleg de ce n-ai rees.Cu filmele, lucrurile stau aşa: numai de asta m-am şi apucat, ca să fac filme cu bătaie. Şi-ncă din aia lungă. Dacă eeţi plac deci matale filmele cu bătaie lungă, atunci o să am măcar un spectator. Da’ nu mă-ntrebi de ce m-am lăsat de ceentat şi m-am apucat de filme? Că asta aşteptam, la drept vorbind, de la matale”.

Now this is fucking meta-spam!!!  Ask me no questions and I will tell you no lies. Raymond un filosof, de altfel.

Cliff: „utente anonimo svrice:Prova a darti come obiettivo quello di svricere un nuovo manuale magari dal titolo: Come smettere di fumare senza fumarsi il cervello .Io non ho mai fumato ma ti sono molto vicino resisti!Angelo”

Antonio, fa caldo! Mulţumim că ne eşti alături în treaba cu fumatul, dragă Cliffe!

Noah: „Cristinacand am plecat in prima zi la seiricvu, cu greu m-am dat iesita din casa, aproape ca m-a impins sotul pe usa afara. piticul n-avea nicio treaba, era linistit la tati in brate. cand am revenit si m-a vazut, a zambit stirb, cu gura pana la urechi si ne-am jucat si ne-am pupat, ca si cum nici n-as fi fost plecata. asa se intampla de peste 4 luni si jumatate. singurul lucru care s-a schimbat, a fost ca vrea sa fie alaptat mai des noaptea.o sa fie bine Ada, ai sa vezi! tinem pumnii!”

Poeeetic frate! Ada, chill, o să fie bine!

Rachel: „Nu cred ca e nici o rusine sa rogi pe ceniva sa nu te sune atat de mult. nici noi nu vorbim excesiv de mult la telefon, numai cat trebuie. si apoi solutia ti-ai dat-o tu singura. si inainte de epoca telefoanelor mobile traiau oamenii, si comunicau intre ei, si isi dadeau intalniri, si apareau situatii nepravazute, dar ne descurcam si fara. cred ca e mult mai importanta sanatatea, iar pritenii, daca asta iti sunt, sunt sigura ca te vor intelege. sanatate multa sa ai!si sa comunici usor cu prietenii tai si fara telefon!”

Coreeeect!  Bine, Rachel, ai prins esenţa, nota -10, adu carnetul!

Aggy: „I susoppe that sounds and smells just about right.”

Abscons. Dar adevărat. We have a winner!

Unity: „The abtiily to think like that shows you’re an expert”.

D’oh! Gee, thanks for being redundant.

Terrell: „LA MULTI ANI ALTETA! Va doresc multa satnaate,fericire si implinirea tuturor dorintelor alaturi de intreaga Familie Regala pe care o reprezentati cu cinste si daruire. Va multumesc ca ati ramas alaturi de poporul roman in asemenea momente tulburi si sa va dea Dumnezeu putere multa pentru a reprezenta Romania pe intreaga planeta.”

Apoteotic, so the mouth of the simpleton spoketh the truth: 3fmi rege!

Notă: nici un spammer nu a fost rănit  în această  desfăşurare de forţe 3fmi-eşti.  Tehnologia e bine mersi, merge înainte.

Ne-am bucura să vă fi distrat cu noi.

Anunțuri

Cum sã-ţi faci viaţa utilã

by Pan Fil(m)o

Unele dintre cele 3fmi au fost cam prinse în perioada imediat anterioarã cu nişte evenimente de anvergurã. Dacã aţi crezut cã subsemnata a vãzut filme la nivel de “cãcãlãu” – ei bine, nu. Draga de ea avut trebi, de monitorizat, recenzat, intervievat, pozat, ieşit în stradã, scris. Aici se vede cam ce (cititorii asidui şi voraci ai blogului nostru vor recunoaşte tonalitatea specificã). Printre cele 6 (şapte) filme vizionate în cadrul evenimentului de anvergurã se numãrã şi O viaţã însemnatã.

Cum s-au petrecut lucrurile: ploua. Tare. La cinema – îndesealã. Un voluntar cuminte se aşeazã ultimul, dupã ce toţi au locuri. Un voluntar nu hãpt aşa cuminte, da’ obosit şi cu laptopu-n spate, geanta pe umãr şi umbrela în a treia mînã liberã se aşeazã primul, dar pe margine, pegãtit sã se mute daca devine cazul. N-a devenit. Se anunţã prezenţa regizorului dispus sã rãspundã la întrebãri post-proiecţie. Ochii-n 4. În timpul reclamelor lîngã voluntarul cel cuminţel şi harnic se prãbuşesc doi personaje. Strãine de naţia mioriticã: doamna nu-i extrem de blondã, da-i relativ bãtrînã. Domnul e lat. Începe filmu’. Alb-negru. Voluntarul intrã în acţiune. Acţiunea de moţãire. Vecinii chicotesc în primele 3 minute ale filmului, ca şi cum ar şti cine-s numele enumerate. Voluntarul continuã sã acţioneze. Trece un timp indefinibil din film, dar în mod cert intriga nu s-a produs. Voluntarul iese din acţiune. Domnul lat alãturat cascã. În mod repetat. Voluntarul se distreazã şi volens-nolens devine atent la film. Filmul este chiar drãguţ. Voluntarul face abstracţie de vecini. Filmul se terminã. Voluntarul nu îşi dã seama cum a trecut timpul! Începe sesiunea de întrebãri şi rãspunsuri (în mod ciudat avem şi în românã cuvinte potrivite, nu tre sã fie musai sesiune de “chiu end ei”). Cã di ce îi alb şi negru, cã dacã s-au gãsit acolo la ei în Uruguay soluţii la închiderea instituţiei respective, zbang cîte un tunet, regizorul foarte amabil, dar deh, un voluntar implicat nu se mulţumeşte cu chestiunile astea , ci îl urmãreşte pe om post-moment în holul cinematografului, nu ia în seamã dorinţa omului de a amîna cu 10 minute interviul cã aşteaptã pe cineva, porneşte reportofonul şi iaca rezultat:

Am profitat de ploaia torenţială şi am adresat cîteva întrebări regizorului Federico Veiroj:

–        CefaciFoca?

Ha ha! Evident că nu aşa am zis! Ci:

Voluntar Vitrina Advertising: – Salut, Federico! Eşti pentru prima dată la TIFF? Ce părere ai, pînă acum?

Federico Veiroj: – Da, vin aici pentru prima dată – am sosit aseară, dar e excelent! Îmi place că e plin de tineri, care vor să dialogheze, au  întrebări şi ştiu multe despre filme.

V.V.:Cine ai vrea să cîştige competiţia?

Federico Veiroj: – Ha?? Aaaa! Haha! Nu ştiu!

V.V.: – Ai văzut şi alte filme din concurs?

Federico Veiroj: – Da, am  văzut cîteva, dar nu pe toate. Filmul meu e relativ “bătrîn”, imediat face un an şi pentru mine invitaţia şi venirea mea aici sunt o mare surpriză, e un premiu  în sine, aşa că nu mă gîdesc prea mult la competiţie. Bine înţeles, toţi cei implicaţi în cinema, regizori, producători, ne dorim premii, dar acum pentru mine e mai important că am făcut filmul şi că sunt aici!

Federico s-a născut la Montevideo, Uruguay în 1976, e regizor şi producător şi îl recunoaşteţi după următoarele semnalmente:

Despre filmul La vida util, care are o notă autobiografică, iar actorul principal nu e deloc deloc actor ci jurnalist – vedeţi detalii aici, aici, sau aici, pe unde a participat, pe unde a fost premiat.

Deci aşa! A şi luat premiu.

(text publicat – fãrã atît de multe detalii – şi pe blogul Vitrina Advertising)


Codu’

by Pan Fried Chicken

Nu despre peşte, nici despre Dan Brown. Nici despre Iona al lui Sorescu – deşi ãla era cu chit. Hm, şi totuşi, e ceva despre oareşce înghiţire în cheie cam ironicã. Ori îs io defectã profesional. De Codul Muncii zic. Proiect(il)u’ ãla nou.

Ia sã spicuim onlainu’.

“Proiectul stabileşte cã un contract individual de muncã este suspendat pentru participarea la grevã.” (Sursa) I-auzi! Acu’ nu cã am fi în Caraibe unde ţac pac! grevãm cã nu primim cafea vinerea, nu cã s-ar rãscula românul organizat şi semestrial pentru a-şi susţine drepturile pe care nu le cunoaşte trãgînd nervos înapoi economia naţionalã… dar, hm, chiar aşa?

Alta. “Revizuirea perioadelor de probã instituite pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncã” (explicaţia aici). Revizuire  în plus, darã! Numa’ bine îmi aduc aminte de începuturile mele cu flamurã în cîmpul muncii. Tare fain o fost! Multã experienţã am acumulat. Toatã în perioade din astea “de probã”. Uiiiiii ce bine cã acu’ îs mai lungi, sã te poţi mãcar obişnui cu adresa apartamentului unde se aflã SRL-ul! (în mod absolut surprinzãtor, în România nu existã doar firme serioase sau multinaţionale).

Sã mai frunzãrim. A! Super! “Va fi menţinutã propunerea privind aplicarea contractelor colective de muncã la un întreg sector doar dacã este semnat de cel puţin jumãtate dintre cei acoperiţi de acest contract” (aşa scrie). Noa foarte bine! Deci sã se aplice contractul colectiv pe ramura comerţ, de exemplu, cînd or semna jumãtate din doamnele, duduile şi domnişoarele bãtrîne şi domnii vînzãtori din ţara asta. Pãi şi ce dacã lucreazã “la patron” care nu le-o fãcut carte de muncã (chiar dacã le-o zis cã le-o)?? Sã semneze, dacã vor contract colectiv! Şi lãsaţi minerii sã vinã la mine. Sã semneze şi ei, vorba aia.

Ne mai uitãããm. Aha! Ceva super!  “Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor”. Mnoa aia-i! … sã ştim şi noi! Foarte bine! (Deşi nu prea înţeleg eu mare lucru, dacã zici chestia asta urmatã în alineatul numãrul doi de o schemã de soiul “Locul muncii poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegarea sau detaşarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă” mie nu-mi tare sunã a comun acord, dar mai ştii? O fi ca-ntr-o cãsnicie… un compromis, o mãslinã…)

Ce mai gãsim? Oh damn! “Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui contract individual de muncă în scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale”. Mna poftim! Şi eu acu’ de unde sã îmi dau seama dacã job-ul meu numãrul doi drept hostessă videochat în scop de întreţinere mãtuşã bolnavã şi frãţior şcolar e ilicit ori imoral???? Cã oricum lucrez numa’ pe comision!

Aşa de protejatã mã simt cã mai caut. O!  Splendid! Se propune concediul neîntrerupt scãzut de la 15 la 10 zile!  URA! Chiar simţeam cã îi prea mult! 15 zile una-ntr-una sã te tãt odihneşti! Cã ‘nebuneşti naibii 3 sãptãmîni consecutive sã nu faci ce faci în restul de 51/ 53 sau cite îs în an.

Noa fain, de acu’ pot dormi liniştitã, cã l-o şi aprobat Guvidu’ amendînd pe ici pe colo varianta din 2003! Ioi!  GUVERNU’ am vrut sã zic! Damn fishy stuff!


Stimabilã audienţã (2)

By Pan Talone

În general serile mele sînt liniştite, aşa cum şi eu sînt, în particular, liniştitã, calmã, organizatã şi cuminte. Nu sînt foarte sociabilã, mã simt mult mai bine investind în mine însãmi, în cursuri online, citesc, de asemenea, foarte mult, ascult muzicã doar clasicã şi mã uit strict la filme bune dupã ce le verific scorul pe IMDB şi culeg informaţii despre biografia regizorului, a scenaristului şi a actorilor principali. Nu comunic nimic nou cînd spun cã uneori (foarte rar, fiindcã ador sã muncesc, mai ales în domenii noi pentru mine, nelegate de pregãtirea sau experienţa mea) ies obositã de la muncã şi prefer sã ajung acasã şi sã meditez  lîngã un pahar. Purul hazard face ca în acele seri sã mã scalde suflul divin al muzelor şi sã scriu pe blog. De asta scriu atît de rar.

Fiindcã la naşterea mea ursitoarele adunate la cãpãtîiul cu perdeluţe şi funde de muselinã roz mi-au oferit atît de multe daruri, a treia dintre ele, mai realistã, a dorit sã mã ajute mai mult decît celelalte, şi a rostit urmãtoarele cuvinte: “Aceastã copilã va fi, da, şi frumoasã, şi inteligentã, şi finã şi simţitoare, plinã de bun gust, va avea o viaţã de succes şi va fi iubitã de toţi, dar va avea douã pasiuni urîcioase şi costisitoare prin care va putea sã se integreze alãturi de ceilalţi oameni, fiindcã, dragele mele surori, altfel va fi perfectã, singurã, neintegratã şi nefericitã”.  Şi a avut dreptate.

Cînd inspiraţia mã umple de scîntei şi mîna îmi zboarã pe taste aproape singurã, aceste douã pasiuni concureazã una cu cealaltã în frecvenţã şi intensitate, ele fiind strîns legate una de cealaltã şi de dãruirea prin scris.

Într-una dintre aceste seri liniştite, în timp ce ascultam din clasici şi meditam, am simţit în cristalul paharului reflexia şi fiorul şi tîrcoalele muzelor, şi imediat am dat curs celor douã pasiuni şi am început sã scriu. Pasiunile alimentau cuvintele şi viceversa, articolul curgea, cînd, înainte de punctul culminant al scrierii, exact în secunda miraculoasã în care gãsisem sintagma perfecta, o, zei! …  cu jale observ cã mi se terminase una dintre pasiuni. Fiindcã scrierea se cerea adusã la viaţã, nu am avut de ales, decît sã trag rapid cãciula verde cu urechi şi pompoane, scurta îmblãnitã şi un pantalon de trening liliachiu peste pijama şi sã alerg fãrã zãbavã întru alimentarea pasiunii, pentru a ajunge la catharsis-ul scrisului!

Am ajuns, cu rãsuflarea tãiatã, la magazinul non-stop ce închide la orele 24, cu 5 minute înainte de ora încuierii, şi am cerut, şoptind cu tandreţe:

–          O bere Hallmark vã rog. Ş-un Pell Mell Lights.

Mnoa deci bãiatu’ ãla sigur n-o citit tragedie anticã, cã m-o întrebat vag iritat:

–  Pall Mall d-ãla portocaliu vã trabã? – şi rãcnind la colegul de turã – Bã pedalã, adã un Neumarkt la 2 litri din spate!

 

(Muze: Anku si Arcadia)


Poiezie urbana redivivus

Sau despre folosirea antonimelor in scopuri stilistice

by Pan Ika

Va rugam sa fiti atenti cind treceti pe Calea Turzii, Cluj: Obiectivul (un teren viran) este pazit BINE de paznici RAI. Banuim ca sint chiar in stare sa fie atit de RAI incit sa nu pape tot!

Paza buna trece... (paznicii rai ramin?)


Cena Trimalchionis

by Laura

M-am trezit cu chestia asta in cap. La 6:19 minute, azi dimineata, am deschis brusc si larg ochii si la asta m-am gindit, exact in ordinea asta, exact in latina. De fapt mi-au urlat in cap cuvintele astea. Au urmat invitabil secundele alea de hiper-luciditate cind te trezesti fulgerator din somn si ti se pare ca tocmai ai pus mina pe un mare secret si totul este extrem de limpede, desi nu-ti poti formula foarte clar in minte despre ce-i vorba, pur si simplu stii fara putinta de tagada ca e acolo si de acum orice va fi mult mai bine, mai frumos, si vei fi un om mult mai puternic si mai bun. Am mai stat sa rumeg intimplarea, aprinzindu-mi tigara fara sa ma extrag dintre plapumi. Sa fi fost la radacina tresaririi latinizante satira si tragicul Viperei lui Herve Bazin, citit pe nerasuflate cu o seara inainte? Candoarea lui Hornby? Tipa cu fatuca de bondar, ochelari si casti uriase si albe care designarea vestimentar in tren? Nutria prinsa de cateii de la tata de la santier? Oi fi piromana? Mi-o fi dor de un chef? Mi-o fi dor de-un chef promiscuu? Sa fi frunzarit in ultima perioada caietele din liceu? N-am cunoscut in ultima vreme pe nimeni pe nume Petronius. Nici Gaius. Nici Arbiter. M-am uitat la meciuri, drept. Dar asta simbata – aseara, ultima chestie inainte sa adorm, a fost Dr. G. Medical Examiner. Hm. Ce spira magnetica a barierei de la Louvre mi-a chemat la limita verbalizarii Cena Trimalchionis?

Pina sa descifrez meandrele intortocheate ale chestiunii, m-am prins ca trebuie sa ma imbrac, fiindca realitatea inconjuratoare materializata prin telefonul mobil si orarul de munca nu avea chef sa astepte elucidarea misterelor din Rue Cojocnei.

Aproape de finalul zilei, ma vad pusa in situatia de a recunoaste ca, pe linga faptul ca aceasta zi s-a dovedit a fi lipsita complet de rafinament, spalare cu aqua niuata (care ar fi si dificil, in contextul conditiilor meteo-aberante), mecenat, epicureism, picaresc  si licentios (bine, poate ca din asta un pic un pic a mai fost, pe ici, pe colo), care ar fi putut sa mi-o aseze sub semnul sub care incepuse, am ramas la fel de holbata la oglinda devremei dimineti de luni. Presimt insa ca pe cind voi ajunge acasa, imi voi aprinde niste betisoare parfumate si voi turna un vin rosu cu fosnet, voi ajunge in mod necesar la niste concluzii.

Pe care probabil am sa vi le impartasesc cu o proxima ocazie.


Înşir-te mărgărite…

-De ce este dificil să găseşti o secretară capabilă –

By Laura

Motto:

E lung pămîntul. Ba e lat!

Dar ca CV-ul de bogat

În aberaţii de ra… tat

Nici astăzi gen pe lume nu-i!

pam pam!

OBIECTIV

Un post in turism pentru ca am absolvit la facultate sectia geografia turismului.

Dispus la calatorii:  Deloc

Stiu sa lucrez pe calculator in programele ca WORD, EXCEL si POWERPOINT.

Insa sunt dornic sa mai invat sa folosesc cu mare drag si alte programe.

In plus mai detin pregatirea pe care am obtinuto la facultate.”

“Visataore, iertatoarea, serviabila”

Hobby: Pasiune pentru domeniul resurselor umane (Tema lucrării de licenţă: „Comportamentul organizaţional şi satisfacţia angajatului”)”

Alte aptitudini

Capacitatea de:

– rezolvare eficientă a obiectivelor si a problemelor;

– autoperfectionare si de valorificare a experientei dobandite;

– analiza si sinteză a informatiilor;

– negociere eficientă;

– a lucra eficient în echipă;

– a lucra eficient independent;

– control si depistare a deficientelor;

– gestionare a resurselor alocate.

• Corectitudine, loialitate. Capacitatea de a păstra confidentialitatea datelor si a planurilor;

• Echilibru emotional;

• Rezistentă la stres, adaptare la sarcini de lucru schimbatoare”

Cum te vezi peste 5 ani? ma vad cu un job reusit, o casa, o masina si desigur casatorita”

Cunostinte PC: Explorarea computerului”

“Ultimul meu sef este de origine americana deoarece s-a intamplat vara aceasta in SUA”

“Obiectivul meu principal este sa excelez in ceea ce fac, alaturi de persoane la fel de motivate, persoane care avem obiective si scopuri comune. Acelea de a succede in tot ceea ce fac si sa obtina lucrurile pe care si le propun prin gasirea solutiilor potrivite. Obiectivul meu este sa excelez in ceea ce inseamna relatia cu oamenii din jur in comunicare si vanzare”

Citește în continuare


%d blogeri au apreciat asta: