Tag Archives: politica

Cârcotașe, la grămadă

by Anku

Țara asta are nepărat nevoie de o lege prin care toți sportivii  români care ajung la olimpiadă să câștige câte o medalie de aur pentru fiecare român care stă obez în fața televizorului mâncând junk-uri și bând bere. Obligatoriu! Ce, nouă ne e ușor să tot stăm și să ne dăm cu părerea?? E ușor să ne consumăm energia tot prezicând „Am știut că acum o să cadă, gata gimnastica românească nu mai e ce a fost!”? Vă spun eu că e greu, de aia se lamentau mai toți în direcția asta. Aaa… și încă ceva: să nu mai auzim de ei până peste 4 ani la Rio, da? Ne zgârie pe ochi sportivii ăștia în afara olimpiadelor (auzi la ochelaristu’ ăla, cică tiru’ îi sport; e mașină, mă, mașină din aia mare cu luminițe de jur împrejur, muțunei în geam și o plăcuță pe care scrie Fane Bazatu!) Așa că la emisiunile de sport doar jiji și mitici plus o tipă cu țâțele goale ca să trezim apetitul românilor masculi pentru sport. Ne-am înțeles?!

Și dacă tot vorbim de olimpiadă, dragi ziariști, oameni de televiziune, specialiști de toate felurile, athlete din engleză înseamnă sportiv în română. Nu mai traduceți atlet că nu-i vorba numa’ de ăia care alergă și sar garduri, da? Și vă rog nu-mi spuneți că greșeli din astea mai avem, har Domnului și că limba fiind un organism viu, ne dă voie să o și linșăm pe ici pe colo prin punctele esențiale că pe principiul ăsta azi mâine zicem că library înseamnă librărie și ne trezim cu acuzații de mituire din partea bibliotecarilor din lumea-ntreagă. Shakespeare să vă judece!

Deci televiziunile române e varză. M-am uitat eu în ziua referendumului și ăia care nu lingeau într-o direcție, lingeau în ailaltă. Aș fi vrut să aud ceva obiectiv, la subiect, clar, scurt, concis (am citit eu undeva cum că asta ar fi esența jurnalismului). Ei, aș! N-ai să vezi veci. Până și matematica e într-o permanentă schimbare (apropo, mi-a plăcut maxim televiziunea aia care susținea că e albă deși situația era neagră și ei străvezii de efort; ăsta înseamnă devotament profesional, bă!). Vorba lui Dan Șova după referendum (nu, nu știam cine e individul înainte de): „Nu mă mai întrebați de cifre, că eu sunt cu filologia. Deci, repet încă o dată…” Filologia, nu zău? Păi, pe vremea mea….

În rest e cald și să nu mai aud pe nimeni că se plânge de caniculă că cică s-au scumpit gazele de la vecini. Ei trag și noi plătim… Maxim, am zis.


Persistenta memoriei

by Pan Aitist Rati

Fiindcă vremea ploioasă mă predispune – în afară de somn – la scotoceală zîmbitoare prin sipetul cu miros de patchouli și culori calde, dau de zona aia de expresii întimpănărite1 care la un moment dat ți se foiau printre sinapse ca un ghemotoc de fire mătăsoase de white collar.

Așa că iată, ploaie de expresii întimpănărite (de-a lungul orelor de română, teorie literară, franceză, engleză ș.a.m.d.): regressus ad uterum, schrei, călătorie inițiatică, Binele, Frumosul și Adevărul, trompe l’oeil, sinestezie, verisimilitude, poziție foetală, hybris, ritual de trecere, bouiallabaisse, mutability, transcendental, Logos,  animal psihopomp, vox clamantis in deserto, arhetip, atemporal, escatologic, Bildungsroman, monadă, topos, Mitul/ laitmotivul (oglinzii, Zburătorului, bibliotecarului, Meșterului Manole, al lui Icar, Osiris, Oedip, Sisif, Dochiei, al lui Ghilghameș, Faust, al amurgului, al lui Hercule, Păsării Phoenix, codrului, bacantelor, Mioriței, florii albastre etc.)

1Întimpănărit, -ă adj. Care s-a întipărit în timpan de-a lungul timpului ca și cum ar fi fost înscris cu pana (n. tr.)

Noa și după gîndurile astea știți ce-am văzut cînd am ieșit din casă? Lame și dromaderi. (Arătau cam psihopomp, drept e…)

Această prezentare necesită JavaScript.


Hop si eu cu nedumeririle!

by Anku

  • Oare o fi Oana Cuzino autoritatea suprema in materie de medicina? Cum apare vreun medic la ea in emisiune, cum ne invadeaza dupa aceea acelasi medic in emisiuni, ziare, reviste cu sfaturi de tot felul si dupa aia mai si urla la noi din reclame. Cred ca as vrea si eu sa fiu Oana Cuzino pentru  o zi …
  • Ce-i cu moda asta pe bloguri a titlurilor lungi, alambicate si de multe ori ilogice ca azi-maine depasesc textul in numarul de semne? E un fel de triumf al titlului asupra textului (ca am auzit si noi de teoria formei fara fond!) sau am devenit atat de ocupati incat citim doar titlul si gata, stim despre ce e vorba, mai avem chiar si 2-3 pareri contradictorii (intre ele!) si dupa aia zburam doar din titlu in titlu?
  • Ce are toata tagma barbateasca impotriva lui Hugh Grant? Grant am spus, nu Jackman!!! O fi accentu’?…Or fi dintii?..O fi prostituata?…Adica am auzit niste huiduieli sustinute impotriva omului si am observat de prea multe ori mutarea privirii de pe ecran insotita de grimasa aferanta doar la aluzia ca s-ar putea sa apara Hugh Grant. Nu sunt fan, nu imi place in mod deosebit Hugh Grant, dar nici nu refuz din start un film dragut (cum a fost aseara About a Boy) numa’ pentru ca na! englezii tin si ei la actorii lor si ii mai si distibuie in filme…
  • A castigat Teo… Ce o castigat Teo? (daca mai statea mult in umbra azi-maine ne intrebam cine e Teo?) Locul pierdut in inima lui Adrian Sarbu? Ca ala parea sa si-l doreasca cel mai mult…
  • Unde a disparut emisiunea Eugeniei Voda? A plecat de tot, s-a mutat, e in pauza, ni s-au terminat profesionistii?

%d blogeri au apreciat asta: